Noutăți

  • 0
Cover-img-podiatrie-2

Interviu cu Dr. Daniel Cosma

Domnule Doctor, cum obţinem un control glicemic optim?

În cazul pacienţilor cu DZ, controlul glicemic optim se poate obţine prin optimizarea stilului de viaţă şi administrarea corectă a tratamentului, fie că vorbim de antidiabetice orale (ADO) sau insulină. “Optimizarea stilului de viaţă” cuprinde mai multe aspecte precum: regimul alimentar individualizat (realizat de către medicul diabetolog sau de către un nutriţionist) care ia în considerare mai mulţi parametrii cum ar fi: vârsta, sexul, indicii antropometrici şi celelalte patologii ale pacientului; activitatea fizică adaptată de asemenea în funcţie de caracteristicile persoanei cu DZ; renunţarea la consumul de toxice (fumat, alcool în exces).

De ce este important regimul alimentar individualizat?

Regimul alimentar individualizat are foarte multe beneficii pentru persoanele cu DZ: ajută la obţinerea sau menţinerea unui control glicemic bun, favorizează scăderea sau menţinerea greutăţii corporale, îmbunătăţirea parametrilor profilului lipidic, protecţie cardio-vasculară şi menţinerea integrităţii sistemului osteoarticular, muscular şi al pielii.

Care sunt beneficiile activității fizice?

Activitatea fizică trebuie să ocupe un loc de frunte alături de regimul alimentar în managementul DZ. Principalele beneficii ale activităţii fizice în rândul persoanelor cu DZ sunt: prevenirea sau întârzierea debutului DZ tip 2, creşterea sensibilităţii organismului la insulină cu scăderea concomitentă a dozelor, scăderea sau menţinerea greutăţii corporale, scăderea glicemiei şi a hemoglobinei glicate, scăderea valorilor TA, îmbunătăţirea parametrilor profilului lipidic şi prevenirea sau întârzierea apariţiei complicaţiilor DZ (inclusiv neuropatia diabetică).

Cum tratăm neuropatia diabetică?

În afara măsurilor de optimizare a stilului de viaţă, pacienţii cu neuropatie diabetică pot beneficia de tratament medicamentos: patogenetic (benfotiamina şi acidul alfa lipoic administrate atât pe cale intravenoasă cât şi orală) și simptomatic (cele mai utilizate preparate fiind: Gabapentina, Pregabalina, Duloxetina, Tramadolul şi plasturii cu capsaicină). Pentru controlul simptomatologiei se începe de obicei cu doze mici, acestea fiind crescute progresiv până la ameliorarea semnificativă sau dispariţia acuzelor pacientului. De multe ori, pentru a obţine un control eficient este necesară asocierea a 2-3 medicamente. Asocierile între terapia patogenetică, simptomatică sau preparatele topice sunt deseori necesare.

Ce părere aveți despre campania de informare și prevenire a problemelor de picior organizată de Asociația de Podiatrie?

Această campanie a Asociaţiei de Podiatrie este cu adevărat o măsură foarte utilă venită în sprijinul persoanelor cu DZ. Prin intermediul acesteia, persoanele cu DZ au primit informaţii privind îngrijirea piciorului, prevenirea apariţiei neuropatiei diabetice şi ulceraţiilor şi tratamentul acestora. Este binecunoscut faptul că educaţia persoanelor cu DZ constituie baza obţinerii succesului terapeutic. Acest tip de campanii ar trebui organizate în toată ţara pentru că un număr cât mai mare de persoane cu DZ să aibă acces la noţiunile de educaţie terapeutică atât de esenţiale în realizarea prevenţiei complicaţiilor DZ.


  • 0
Cover-img-podiatrie-2

Interviu cu Fizioterapeut Iulia Drăgoi Iovanca

Care este rolul fizioterapeutului în îngrijirea pacienților cu diabet?

Fizioterapeutul este o persoană extrem de importantă din domeniul medical, care se ocupă de calitatea vieţii pacienţilor, printre care se numără şi pacientul cu diabet. Piciorul diabetic este o constantă în clinica noastră, pacienţii prezentându-se la noi cu diferite alte simptome şi probleme de sănătate ale membrelor inferioare, chiar şi coloanei lombare, moment în care ne dăm seama de importanţa rolului funcţional al piciorului pacientului cu diabet. Pe acesta îl instruim cu privire la cauzele apariţiei deformaţiilor piciorului, la rolul podiatrului în echipa multidisciplinară, căruia îi poate adresa întrebările cu privire la alegerea încălţămintei, tratamentele de specialitate ale calozităţilor, bătăturilor, deformaţiilor şi chiar leziunilor mai importante, precum cele ulcerative, care pot duce la risc de amputaţie.

În ce măsură sunt informați la ora actuală pacienții români cu diabet în legătură cu noţiunile importante de biomecanică?

În ultimii doi ani s-au făcut primii paşi şi mă bucur că, în clinica noastră, colegii mei au înţeles importanța biomecanicii și rolul fizioterapeutului în echipă. Ocupându-ne de evaluarea piciorului din punct de vedere clinic, funcţional şi cinetic, cu ajutorul unor dispozitive avansate, precum plăcile de forţă, plăcile de presiuni, suntem în măsură să înţelegem cauzele pentru care apar aceste deformaţii şi puncte de presiune la nivelul piciorului. Încercăm, prin intermediul Asociaţiei de Podiatrie din România, să informăm cât mai multe persoane cu prilejul evenimentelor sportive şi ştiinţifice organizate în ţară. Sperăm să avem cât mai multe astfel de întruniri cu pacienţii noştri, dar şi cu medicii de familie şi diabetologi şi cu asistentele medicale formate în podiatrie, astfel încât să putem accesa cât mai multe persoane cu diabet prin aceste surse de informare.

Explicați-ne rolul ortezelor funcţionale şi cum pot avea pacienţii români acces la ele.

Accesul la orteze funcționale este limitat, întrucât Şcoala de Ortezare din România a dispărut cu mulţi ani în urmă, așa că această profesie este pe cale de dispariție. Cred că va fi rolul podiatrului în următorii ani să ia frâiele în mână şi să se ocupe de acest departament aparte şi extrem de important – ortezarea piciorului. Ortezele funcţionale sunt nişte dispozitive medicale, prin urmare necesită un consult clinic specializat, necesită o prescripţie pe care medicul, podiatrul sau fizioterapeutul să şi-o asume în momentul în care o face, să poată urmări şi reevalua constant starea pacientului după utilizarea acestor dispozitive. Rolul ortezelor este de a preveni apariţia patologiilor, a ulceraţiilor în cazul pacientului cu picior diabetic la risc, de a asista anumite deformaţii şi disfuncţii cinetice pe care pacienții noştri cu picior diabetic le pot avea.

Cum alegem încălţămintea şi cum se face analiza mersului la pacienți?

Nu cred că există la ora actuală o soluție perfectă în ceea ce privește încălţămintea. Pe lângă podiatru şi medicul de specialitate, un specialist esențial este pedortistul, care însă lipseşte cu desăvârşire în ţara noastră – și cred că şi în acest sens este necesară o intervenţie majoră şi imediată. Pedortistul este acel specialist care poate executa încălţăminte la prescripţia unui podiatru sau medic specialist. Din nou ne întoarcem la competenţele profesiei medicale de podiatru, care trebuie inclusă în sistemul universitar, cu supraspecializările ei de rigoare, la fel ca în străinătate, până la cea de chirurg podiatru, de unde se pot desprinde ramuri interesante, precum podiatria în sport, podiatria în afecţiuni musculoscheletale sau chiar în domeniul medicinei legale şi, bineînţeles, specializări în prescripţia de încălţăminte medicală. Una din supraspecializările podiatriei este biomecanica avansată, adică acea latură în care un specialist, cu dispozitive inginereşti, poate înțelege cum funcționează piciorul uman atât în activităţi simple precum mersul, cât şi în activităţi sportive complexe, de unde derivă şi prescripţiile cu privire la calitatea încălţămintei și a tălpii acesteia, la duritatea materialelor şi la forma acestor pantofi de care ar trebui să beneficiem atunci când este necesar.

Descrieți-ne vă rog funcțiile plăcii de presiune.

Este o placă noninvazivă, doar cu senzori de presiune, pe care pacientul poate sta pentru evaluarea statică sau poate merge, pășind cu câte un picior pe placă, pentru evaluarea dinamică. Placa indică parametri precum presiunile plantare, distribuția presiunilor plantare, traiectoria centrului de presiuni plantare și devierea acesteia de la funcția normală a piciorului, poate măsura forța de reacțiune și curba forței de reacțiune a pământului care se exercită asupra piciorului, aberații de distribuție a presiunilor, centrul presiunilor, iar un indice de arc plantar atât static cât și dinamic va putea încadra piciorul într-o clasă diagnostică de tip picior plat sau picior scobit cu diferite grade. Cu ajutorul acestor dispozitive, împreună cu examenul clinic de picior și biomecanic, medicul sau podiatrul, persoana instruită în baropodiatrie și în biomecanica piciorului, poate stabili obiectivele tratamentului în funcție de patologia cu care a fost diagnosticat acesta.


  • 0

Interviu cu Asist. Univ. Dr. Camelia Vonica

Doamna Doctor, ce ar trebui să facă un pacient cu diabet între consulturile periodice?

Este foarte important ca pacientul cu diabet să țină un jurnal. În acesta ar trebui, de exemplu, să-și noteze efectele adverse ale medicației nou administrate și simptomatologia posibilelor complicații ale diabetului– dureri, fisuri sau modificări ale picioarele, vedere încețoșată, vedere dublă, dureri oculare etc. Mai apoi, este foarte important să-și noteze valorile glicemiei, în cazul în care îşi monitorizează glicemia. Pentru pacienții cu tratament antidiabetic oral, monitorizarea glicemiei este mai dificilă, dar orice glicemie contează pentru medicul diabetolog. Pentru cei care își administrează insulină și au teste gratuite datorită Programului Național de Diabet, este important ca aceste teste să fie și ele trecute în jurnal, împreună cu observațiile de rigoare: doza şi tipul de insulină administrată, cantitatea şi felul alimentelor consumate, efortul fizic realizat, orele de somn, alte evenimente care ar putea influenţa glicemia (operaţii, infecţii de orie fel etc.). Pe de altă parte, nu trebuie să uităm de monitorizarea greutății: o mare luptă pe care o ducem noi, diabetologii, este în această privință; pacienții cu diabet nu reușesc să-și mențină greutatea normală sau pe cea de la momentul diagnosticului – din contră, cresc în greutate, această creştere fiind un mare inamic al controlului glicemic.

Cum vedeți rolul podiatrului în echipa multidisciplinară de îngrijire a pacientului cu diabet?

Pentru mine ar fi foarte important să avem un podiatru în echipă, pentru că informațiile pe care le oferim pacienților sunt foarte multe, iar ei nu reușesc întotdeauna să reţină toate aceste informaţii, uneori le percep chiar greşit. Pe de altă parte, unii dintre noi ne axăm în mare parte pe controlul glicemic, uitând să educăm pacientul privind prevenţia sau depistarea precoce a complicaţiilor piciorului. Dar podiatrul, venind cu activitatea sa de îngrijire a picioarelor, de îngrijire și prevenire a neuropatiei diabetice, ne-ar ajuta foarte mult în atingerea acestui scop de prevenție, prin recomandările pe care le face. Nu întotdeauna avem timpul necesar să educăm pacienții, mai ales în ambulator, privind alegerea încălțămintei potrivite, îngrijirea potrivită a picioarelor. Asta deși știm, datorită studiilor, cât de mult contează, cât de mult reducem frecvenţa neuropatiei diabetice, a ulcerațiilor, a amputațiilor în momentul în care podiatrul intervine în echipa medicală multidisciplinară.

Ce părere aveți despre campania de informare desfășurată de Asociația de Podiatrie?

Această campanie este binevenită. Ea completează într-un fel ceea ce noi, medicii, nu reușim să facem în ambulator, pentru că acele 15 minute de consultație sunt foarte scurte, iar pacientul pleacă acasă, uneori, fără a primi toate informațiile necesare lui. Mai mult, informațiile de pe Internet nu sunt întotdeauna cele mai corecte.  Așa că eforturile reunite ale unor specialiști în domeniu de a completa aceste lipsuri sunt în beneficiul pacientului.


  • 0
Cover-img-podiatrie-2

Interviu cu Dr. Bogdan Florea

Domnule Doctor, cum se stabilește diagnosticul neuropatiei diabetice?

Diagnosticul neuropatiei diabetice este mai întâi de toate unul clinic. Însă confirmarea, cuantificarea severității, surprinderea întregului portofoliu de semne și simptome, se face cu o serie de teste, cel mai la îndemână fiind testarea vitezelor de conducere nervoasă, motorie și senzitivă. Pe lângă aceasta, există teste care confirmă afectarea fibrelor subțiri, cum este Sudoscan, mai exact răspunsul galvanic al pielii, microscopia confocală de cornee, mai dificilă tehnic și financiar, sau biopsia de nerv senzitiv. În zilele noastre, pe lângă semnele și simptomele pe care le prezintă pacientul, confirmarea se face de cele mai multe ori cu electroneurografia (ENG), adică testarea vitezelor de conducere nervoasă. Primele afectate sunt fibrele senzitive, deoarece anatomic ele sunt mai subțiri, iar mai târziu sunt afectate fibrele groase, motorii. În mod normal, o persoană cu diabet ar trebui cel puțin o dată în viață să facă o examinare a vitezelor de conducere nervoasă, pentru a avea o imagine despre cum funcţionează sistemul nervos periferic. Neuropatia diabetică, confirmată prin ENG, este în mod tradițional distală, preponderent senzitivă, de tip axonal, cel mai frecvent la membrele inferioare, așa-zis în șosete și mănuși; aşa stau lucrurile în manual, însă în realitate pot apărea asimetrii, pot apărea afectări ale unuia sau mai multor nervi, să fie vorba de o mononeuropatie sau polineuropatie pe un anumit membru, de obicei inferior. Mai există o situație oarecum frustrantă pentru medicul curant: clinic să fie vorba de o polineuropatie diabetică, dar examenul electroneurografic, al vitezelor de conducere nervoasă, să nu confirme asta, pentru că fibrele subțiri sunt cele preponderent afectate, lucru nedecelabil prin viteze de conducere nervoasă. În acest caz este nevoie de testul Sudoscan, pe care îl recomand cu mare căldură. O altă componentă de care este important să ținem cont este aceea a sistemului nervos autonom. Organele noastre interne sunt și ele inervate,  iar fibrele nervoase de la acest nivel pot suferi în cadrul unui tablou mai larg de polineuropatie diabetică, care devine amenințătoare de viață din cauza complicațiilor care vin în cascadă: este vorba de neuropatia cardiacă diabetică, de afectarea tubului digestiv cu gastropareză sau tulburări de tranzit intestinal, de tulburări ale sistemului urogenital ș.a.m.d. Ce este important de știut este că polineuropatia diabetică nu trece de la sine – faptul că nu punem diagnosticul sau îl punem, dar întârziem tratamentul patogenic, face foarte mult rău. De aceea încurajez medicii de familie, pacienții și aparținătorii să verbalizeze cât mai apăsat în fața unei situații de neuropatie diabetică, pentru că trebuie intervenit prompt.

În ce constă tratamentul neuropatiei diabetice?

Tratamentul are două mari componente, pe lângă controlul strict al glicemiei. Este vorba de tratamentul patogenic – unde din păcate nu avem un mare arsenal terapeutic, astfel că rămânem la acidul alfa lipoic și la benfotiamină, care au validat până acum sprijinul constant – și tratamentul simptomatic, care țintește menținerea calității vieții cât mai bune, ceea ce presupune ca, în cazul în care apar durerea, amețelile, furnicăturile, tulburările de echilibru, tulburările gastrointestinale sau cardiace, să intervenim medicamentos.

Cât de importantă este prezența podiatrului în echipa multidisciplinară de îngrijire a piciorului?

Podiatrul este extrem de important. Experiența noastră de un an și jumătate în cadrul primei Clinici de Podiatrie ne-a permis să constatăm cât de târziu se prezintă la specialist pacienții cu complicații la nivelul membrelor inferioare. Diabetul este înșelător deoarece nu doare, având câteva mari complicații: retinopatia diabetică, encefalopatia diabetică, nefropatia diabetică și piciorul diabetic sau piciorul la risc, unde se încadrează și tabloul de la polineuropatia diabetică, care cum spuneam se întâlneşte preponderent la membrele inferioare şi este nedureroasă. Pacienţii se lovesc la nivelul membrelor inferioare, iar o zgârietură, fisură sau ragadă, care în mod normal ustură sau împing pacientul către medic, în aceste condiţii nu sunt simțite, iar rana se complică. Pare neimportant, însă poți să mori de la un picior nesupravegheat cum trebuie. Pacienții se prezintă prea târziu la podiatru, în condiţiile în care, la noi, prevenţia este un concept rar aplicat, așa că oamenii ajung să sufere complicații vasculare sau neuropate severe. Podiatrul are o singură menire, să protejeze piciorul şi să reacţioneze terapeutic foarte prompt atunci când observă chiar şi cea mai mică neregulă la nivelul membrelor inferioare la persoanele cu diabet.

Ce părere aveţi de această campanie de informare şi prevenire a problemelor piciorului iniţiată de Asociația de Podiatrie?

Este o inițiativă foarte bună. Să vă dau un exemplu dintr-un alt domeniu: în Finlanda, câteva ONG-uri au făcut campanii de informare în şcoli şi licee despre cum trebuie să reacţionezi în faţa unui stop cardiac, iar într-un an mortalitatea a scăzut cu 13%. Așadar, oamenii trebuie să aibă acces la informație şi să ştie cum să se comporte în faţa unei provocări cum este neuropatia diabetică, care este deosebită pentru că nu doare, ceea ce face ca pacientul să ajungă la medic abia când este târziu. În prezent avem câte o amputaţie – un deget, două degete, laba piciorului sau gambă şi coapsă – la fiecare 20 de minute din cauza diabetului, suntem „campioni absoluţi” din acest punct de vedere. Iar pacienţii sunt între specialităţi: pentru chirurg problema este o provocare prea mică, dermatologul vede rana şi spune că este nevoie de chirurg, diabetologul vede că piciorul este pansat şi zice că este bine să-l vadă un infecţionist, infecţionistului i se pare că observă un pinten calcanean şi îl trimite la reumatolog etc. Atunci, pacientul pică între specialităţi. Ei bine, podiatrul se ocupă eminamente de picior şi este cel care reuşeşte să oprească această cascadă a degradării, dacă pacientul se prezintă la timp.


  • 0
Cover-img-podiatrie-2

Interviu cu Dna. Conf. Dr. Cornelia Bala

Doamna Conferențiar, în cadrul campaniei de informare și prevenire a problemelor de picior organizată de Asociația de Podiatrie, ați prezentat lucrarea „Educația persoanelor cu diabet”. Ce ne puteți spune despre alimentația persoanelor cu diabet?

Alimentația persoanelor cu diabet este o alimentație sănătoasă, care presupune un echilibru între alimentele de dietă, având drept scop obținerea sau menținerea unei greutăți corporale normale, creșterea calității vieții și reducerea riscului de apariție a complicațiilor. Dieta face parte din stilul de viață care include alimentația, activitatea fizică, somnul, fumatul, consumul de alcool, adaptarea la stres și aderenţa la actul medical.

Ce înseamnă alimentație sănătoasă?

Alimentația sănătoasă înseamnă un consum moderat dar variat de alimente repartizate în 3 mese principale și 2 gustări având ca scop asigurarea unui echilibru caloric și nutritiv.

În cadrul prezentării aţi vorbit despre farfuria model. Cum arată?

Farfuria model este foarte utilă pentru planificarea fiecărei mese având mărimea recomandată de 25 cm. Farfuria se împarte în 2 jumătăți. La fiecare masă principală jumătate din farfurie va conține legume și vegetale, un sfert din farfurie va avea alimente bogate în proteine și un alt sfert va cuprinde cereale și/sau vegetale cu amidon (paste, orez, cartofi, pâine). În plus, se va consuma un pahar de lapte/iaurt degresat și o porție de fructe proaspete.

Ați amintit mai devreme de aderenţa la actul medical. Ce reprezintă?

Aderenţa constă în respectarea controalelor periodice și a explorărilor recomandate de medic, ajutând persoana.

Ce ne puteți spune despre implicarea Asociației de Podiatrie în organizarea unor astfel de campanii?

Asociaţia de Podiatrie este foarte activă în tot ceea ce înseamnă educarea pacienţilor legată de problemele de picior, dar cu fiecare ocazie am abordat şi teme mai generale legate de îngrijirea diabetului deoarece prevenţia înseamnă în primul rând un control bun al glicemiei şi al celorlalţi factori de risc. Ori acest lucru nu se poate face fără implicarea persoanei cu diabet, care trebuie informată şi ajutată să dobândească deprinderi absolut necesare cum este planificarea dietei, activitatea fizică, monitorizarea glicemiilor, administrarea tratamentelor, aderenţa la controalele medicale. De altfel, Asociaţia Română de Educaţie în Diabet are un parteneriat cu Asociaţia de Podiatrie care până în acest moment s-a dovedit extrem de eficient.


  • 0

Interviu cu Dr. Paula Pavel

Doamna Doctor, cum vă va ajuta un podiatru în activitatea dumneavoastră clinică?

Aceştia vor îndruma pacienţii cu deformări ale staticii plantare pentru ortezare, pentru alegerea încălţămintei adecvate şi eventual către alte specialităţi medicale implicate în managementul piciorului diabetic, cum ar fi dermatologia, reumatologia etc. De asemenea, în atribuţiile lor vor intra screeningul polineuropatiei şi arteriopatiei cronice obliterante, recunoaşterea factorilor de risc vascular şi corectarea acestora, direcţionarea către specialiştii neurologi şi chirurgi vasculari pentru un diagnostic precoce şi evitarea prezentării în stadii avansate de evoluţie a bolii cu repercursiuni nefaste asupra viabilităţii membrelor inferioare. Încadrarea pacienţilor în grupe de risc funcţie de istoricul de amputaţii, deformări de statică plantară, prezenţa neuropatiei şi arteriopatiei cronice obliterante pot determina stabilirea regulată a controalelor pentru a putea preveni şi trata, din stadiu incipient, orice ulceraţie locală, concomitent cu educaţia atât a pacientului cât şi a familiei acestuia.

Ce părere aveți despre campania de informare și prevenire a problemelor de picior organizată de Asociația de Podiatrie?

Sper în viitor să particip la cât mai multe manifestări care reunesc echipa multidisciplinară implicată în îngrijirea piciorului diabetic şi bineînţeles atragerea a cât mai multor specialişti interesaţi de această patologie.


  • 0

Interviu cu Asist. Univ. Dr. Georgeta Inceu

Doamna Doctor, cât de gravă este neuropatia diabetică și cum poate fi diagnosticată?

Neuropatia diabetică este una dintre cele mai frecvente complicații ale diabetului zaharat, pe care o definim ca afectarea nervilor întâlnită în diabet. Neuropatia diabetică poate afecta întreg sistemul nervos, astfel încât se poate vorbi de multe tipuri și forme de neuropatie diabetică. Cea mai frecventă formă, întâlnită la marea majoritate a pacienților cu diabet, este neuropatia diabetică periferică senzitivo-motorie, care afectează nervii de la nivelul membrelor inferioare și de la nivelul mâinilor. Printre simptomele care apar în neuropatia diabetică periferică se numără amorțeli, parestezii, la nivelul membrelor inferioare, senzația de picior rece sau dimpotrivă, senzația de arsură plantară – dar, jumătate dintre pacienții cu neuropatie diabetică sunt asimptomatici. Vreau să trag un semnal de alarmă asupra faptului că lipsa simptomelor nu este echivalentă cu picioare sănătoase. Acesta este unul dintre motivele pentru care este esențial să efectuăm un screening periodic pentru a depista la timp această complicație care, netratată corespunzător, poate duce la consecințe grave. Iar una din aceste consecințe este amputația – din păcate, diabetul zaharat reprezintă principala cauză de amputații la nivel global, datele oferite de Federația Internațională a Diabetului fiind cu adevărat îngrijorătoare: în lume, la fiecare 20 de secunde, o persoană își pierde piciorul din cauza diabetului. Screeningul pentru neuropatia diabetică trebuie efectuat încă din momentul diagnosticării diabetului de tip 2 și, ulterior periodic, în cadrul evaluărilor anuale. Screeningul trebuie să cuprindă un istoric personal, o anamneză atentă și detaliată, un examen obiectiv– inspecție, palpare – și  teste neurologice simple (testarea sensibilității protective, vibratorii, termice etc). În urma efectuării unei evaluări complete, pacientul cu diabet trebuie inclus într-o clasă de risc pentru piciorul diabetic, în funcție de care se va stabili frecvența controalelor periodice. 

Putem trata neuropatia diabetică?

Tratamentul neuropatiei diabetice reprezintă, cu siguranță, o provocare. În primul rând, trebuie tratată corect și corespunzător boala de bază, adică diabetul zaharat, iar pacienții trebuie să fie informați asupra importanței obținerii și menținerii unui control glicemic bun încă din momentul diagnosticului. O altă componentă din cadrul managementului neuropatiei diabetice o reprezintă controlul celorlalți factori de risc pentru neuropatia diabetică (hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul). Educația îngrijirii corecte a picioarelor  reprezintă o altă verigă importantă. Tratamentele farmacologice disponibile pentru neuropatia diabetică se pot clasifica în terapii patogenetice (țintesc cauza) și tratamente simptomatice, indicate în formele dureroase de neuropatie diabetică. 

Ce părere aveți de această campanie de prevenire și informare dedicată pacienților?

Este un lucru extraordinar și sunt foarte bucuroasă să văd că și în țara noastră se desfășoară astfel de campanii adresate publicului larg și care încearcă să  conștientizeze populația  cu privire la complicațiile cronice pe care diabetul zaharat le poate induce. Asociația de Podiatrie, prin această acțiune, mai mult decât lăudabilă, trage un semnal de alarmă asupra faptului că neuropatia diabetică și afecțiunile piciorului diabetic pot reduce mult calitatea vieții și speranța de viață a persoanei cu diabet, fiind astfel, importantă prevenirea acestor complicații.


  • 0
Cover-img-podiatrie-2

Interviu cu Dl. Conf. Dr. Ioan Vereşiu

Domnule Conferenţiar, cum vedeți rolul Asociației de Podiatrie în îmbunătățirea îngrijirii pacienților cu picior diabetic?

Asociația de Podiatrie este prima instituție oficială care și-a propus ca obiectiv creșterea, formarea și întreținerea acestei colectivități de specialiști care se ocupă de problemele picioarelor – nu numai piciorul diabetic, ci și piciorul neurologic, piciorul reumatic, deformările picioarelor din podiatrie. Asociația are așadar rolul de a-i aduce împreună pe acești profesioniști pentru a-și uniformiza abordările și a-și îmbunătăți strategiile de îngrijire.

Avem șanse să reducem numărul de amputații al persoanelor cu picior diabetic din România?

Avem șanse enorme, dar trebuie să le și folosim. Reducerea amputațiilor s-a dovedit un lucru fezabil –  sunt foarte multe centre și chiar țări la ora actuală care, implementând măsurile organizatorice necesare, au demonstrat că se pot atinge astfel de ținte chiar și la nivel național. Nu sunt neapărat sceptic legat de noi, dar știu că este un drum foarte greu, care însă trebuie parcurs, fiindcă nu putem asista resemnați la creșterea de la an la an a numărului de amputații la pacienții cu diabet zaharat.


  • 0
Cover-img-podiatrie-2

Interviu cu Dr. Norina Gâvan 

Doamna Gâvan, cum ar trebui privită şi înţeleasă Campania Păşeşte cu Încredere?

Înainte de toate, populaţia trebuie să înţeleagă că această campanie vine în sprijinul ei şi a sănătăţii picioarelor. De asemenea, trebuie să se înţeleagă rolul determinant al podiatrului în prevenirea și tratarea afecțiunilor picioarelor şi că problemele de sănătate de la nivelul membrelor inferioare trebuie să fie gestionate de specialişti în îngrijirea picioarelor. În acest context, recunoașterea și dezvoltarea meseriei de podiatru în ţara noastră este esențială. Iar acest lucru cu atât mai mult cu cât diabetul zaharat are o prevalenţă ridicată în România. Persoanele cu diabet au nevoie cu atât mai mult de o îngrijire profesională astfel încât instalarea neuropatiei diabetice, complicaţie a diabetului zaharat, să fie prevenită sau întârziată. Specialistul podiatru are rol esenţial în prevenirea complicaţiilor şi tratarea acestora, atunci când apar, în cazul piciorului diabetic. În acest fel se pot reduce şi costurile asociate amputațiilor cauzate de diabetul zaharat. Populaţia trebuie să înţeleagă că sănătatea picioarelor este fundamentală pentru bunăstarea întregului organism, iar pentru a avea picioare sănătoase trebuie acordată o atenție deosebită și o îngrijire adecvată.

 

 

Pășește cu încredere!

Campanie de informare și prevenire a problemelor de picior

În data de 3 mai 2017, Asociaţia de Podiatrie a organizat la Cluj-Napoca o campanie de informare și prevenire a problemelor legate de sănătatea piciorului, pentru publicul larg, cu tema “Pășește cu încredere!”. În cadrul campaniei locuitorii din Cluj-Napoca au primit informații despre protejarea picioarelor și prevenirea afecțiunilor specifice, direct de la specialiști, au putut să își verifice corectitudinea mersului prin testări cu placa baropodometrică, și au obținut recomandări care să îi ajute să își mențină sănătatea picioarelor. Temele lucrărilor prezentate în cadrul campaniei au fost: „Ce este podiatria?” – Dr. Norina Gâvan, „Ce trebuie să știi despre picioarele tale când ai diabet?” – Conf. Dr. Ioan Vereșiu, „Ce înseamnă piciorul diabetic?” – Dr. Paula Pavel, „Educația persoanelor cu diabet” – Conf. Dr. Cornelia Bala, „Ce trebuie să ști despre neuropatia diabetică?” – Dr. Bogdan Florea, “Ce este neuropatia diabetică și ce efecte are?” – Asist. Univ. Dr. Georgeta Inceu, „Cum să te pregătești înaintea consultului periodic de la diabetolog?”- Asist. Univ. Dr. Camelia Vonica, “Cum se tratează neuropatia diabetică” – Dr. Daniel Cosma, „Baropodometria și ortezele funcționale de picior” – Fiziokinetoterapeut Iulia Drăgoi Iovanca, „Cum arată piciorul și ce trebuie să știm despre el?” – Dr. Dan Cristian Paul, „Ce înseamnă neuropatia autonomă?” – Dr. Diana Sima, „Sănătatea psihică: Mit sau necesitate?” – Psiholog Cristina Petruț, „Sfaturi pentru sportivi” – Fiziokinetoterapeut Bianca Alexandra Moț.

 

 


  • 0
Norina Gavan