Sănătatea piciorului

SĂNĂTATEA PICIORULUI

O capodoperă din punct de vedere biologic, dar subiect pentru numeroase afecțiuni.

Piciorul uman este o capodoperă biologică. Construcția puternică, flexibilă și în același timp funcțională, îi permite să își îndeplinească rolul bine și fără probleme – desigur, dacă aveți grijă de el și nu îl considerați infailibil.

Piciorul poate fi comparat cu o mașină de curse cu reglaj fin, sau cu o navetă spațială, vehicule a căror funcție dictează structura. Asemenea lor, piciorul uman este o construcție complexă, conținând într-un spațiu relativ mic, 26 de oase (cele două picioare conțin un sfert din toate oasele din corp), 33 de articulații și o rețea de peste 100 de tendoane, muschi și ligamente, nemaispunând de vase de sânge și nervi.

Există o serie de afecțiuni sistemice care pot fi identificate într-o fază incipientă la nivelul picioarelor, precum diabetul, tulburările circulatorii, anemia sau afecțiuni ale rinichiului. Artrita, inclusiv guta, atacă de multe ori, în primul rând articulațiile piciorului.

TRATAMENTUL SPECIALIZAT

Picioarele dumneavoastră, la fel ca și alte structuri specializate, necesită îngrijire specializată. Un specialist podiatru are o contribuție importantă asupra stării dumneavoastră generale de sănătate, indiferent dacă este vorba despre prevenție, chirurgie sau corectarea unei deformări.

Pentru a vă putea păstra sănătatea picioarelor, trebuie să vă familiarizați cu cele mai frecvente afecțiuni care le pot afecta. Rețineți însă faptul că auto-tratamentul poate adesea transforma o afecțiune minoră într-una majoră, și este în general nerecomandat. În cazul în care următoarele stări persistă ar trebui să vizitați un specialist podiatru.

Piciorul de atlet” este o boală cutanată, care începe să se manifeste mai întâi între degetele picioarelor sau pe partea inferioară a piciorului și care se poate extinde și către alte părți ale corpului. Această afecțiune este provocată de ciuperci microscopice care atacă de obicei piciorul, din cauza favorizării dezvoltării fungilor, de purtarea pantofilor și a șosetelor. Simptomele piciorului de atlet sunt pielea uscată, descuamată, senzație de mâncărime și apariția veziculelor. Puteți preveni apariția acestei infecții prin spălarea zilnică a picioarelor cu apă caldă și săpun; picioarele trebuie însa uscate riguros, mai ales în zona dintre degete. De asemenea pantofii și șosetele sau ciorapii vor fi schimbați în mod regulat pentru a evita umezeala. Piciorul de atlet nu este însă singurul tip de infecție fungică sau de alt fel, care poate afecta piciorul.

Veziculele sunt cauzate de fricțiunea pielii. Este important ca acestea să nu fie sparte. Peste o veziculă este recomandat să aplicați un pansament adeziv. Vezicula trebuie să cadă în mod natural în timpul îmbăierii sau a dușului. Păstrați-vă picioarele curate și purtați de fiecare dată ciorapi, pentru a crea o zonă tampon între picior și pantof. În cazul în care o veziculă se sparge de la sine, spălați bine zona, aplicați o soluție antiseptică și acoperiți cu un pansament steril.

Monturile sunt articulații ale degetului mare, deviate, care se pot umfla și care pot deveni sensibile la atingere. Deformarea este determinată de devierea primei articulații a degetului mare înspre exterior și a degetului mare înspre interior. Monturile tind să fie ereditare, dar această tendință poate fi agravată și de purtarea unor pantofi care sunt prea înguști în zona antepiciorului și a degetelor. Există măsuri tradiționale și de prevenție care pot minimiza disconfortul creat de monturi, însă corectarea problemei se realizează cel mai des chirurgical.

Bătăturile și calusurile sunt straturi protectoare de celule moarte ale pielii, compactate. Acestea sunt determinate de frecarea repetată a pielii și presiunea exercitată de pantof asupra zonelor osoase, sau de iregularitățile din interiorul pantofului. Bătăturile se formează de obicei pe degete, în timp ce calusurile se formează pe talpa piciorului. Din cauza presiunii sau a frecării, poate fi resimțită senzația de durere sau arsură care poate fi remediată prin aplicarea de moleschin sau pernițe pe zonele afectate. Nu tăiați niciodată bătăturile sau calusurile cu instrumente și nu aplicați remedii făcute acasă, decât dacă au fost recomandate de către un medic podiatru.

Mirosul neplăcut al picioarelor este rezultatul transpirației excesive a celor peste de 250.000 de glande sudoripare existente la nivelul tălpii. Igiena zilnică este esențială. Schimbați zilnic pantofii pentru a permite fiecărei perechi să se aerisească și schimbați ciorapii dacă este necesar, chiar de mai multe ori pe zi. Pudrele pentru picioare și antiperspirantele precum și scufundarea picioarelor în băi de apă cu oțet, pot ajuta la reducerea mirosului.

Degetul în ciocan este o afecțiune care poate să intervină la oricare dintre degete, deformându-l sub aspectul unui deget în formă de ciocan. Afecțiunea apare cel mai des la cel de-al doilea deget, când un mont împinge degetul mare sub el, dar de asemenea pot fi afectate oricare dintre celelalte trei degete mai mici. Deși afecțiunea provine de obicei de la dezechilibrul muscular, aceasta poate fi agravată de purtarea unui pantof sau a unui ciorap nepotrivit, care înghesuie degetele. Evitați, pe cât posibil, să puneți presiune pe picior. Chirurgia poate fi necesară pentru a realinia degetele în poziția corectă.

Durerea de călcâi este cel mai adesea rezultatul unor factori biomecanici care pun prea multă presiune pe calcaneu, pe ligamente sau pe nervii din această zonă. Presiunea poate să apară în timpul mersului sau a săriturilor, pe suprafețe rigide, sau din cauza purtării de încălțăminte de fabricație îndoielnică. Supraponderabilitatea este și ea un factor major care contribuie la această afecțiune. Afecțiuni precum artrita, guta și problemele circulatorii pot cauza la rândul lor durere de călcâi.

Pintenii calcaneeni sunt excrescențe osoase în partea inferioară a calcaneului. Acestea pot fi nedureroase; durerea apare atunci când zona în care apare pintenul se inflamează. Atât durerile de călcâi cât și pintenii calcaneeni sunt adesea însoțite de fasceita plantară, o inflamație a bandei de țesut care unește călcâiul cu degetele și formează arcul piciorului. Tratamentele pot fi diferite, de la exerciții și orteze personalizate, până la medicație anti-inflamatoare sau injecții cu cortizon.

Unghiile încarnate sunt unghii ale căror colțuri sau margini sapă în mod dureros în piele, cauzând cel mai adesea infecții. Această afecțiune este cel mai frecvent cauzată de tăierea incorectă a unghiilor, dar și de presiunea exercitată de pantofi, de leziuni, micoze ale piciorului, ereditate sau de o structură slabă a piciorului. Unghiile picioarelor trebuie tăiate drept cu ajutorul cleștelui de unghii, lăsând o lungime care să depășească ușor vârful degetului. În cazul apariției durerii sau infecției, specialistul podiatru poate îndepărta porțiunea încarnată a unghiei; în cazul recurenței, podiatrul poate să îndepărteze întreaga unghie.

Neurinomul Morton este o excrescență benignă de mari dimensiuni, care apare de obicei în jurul nervului situat între al treilea şi al patrulea deget de la picioare. Afecțiunea este cauzată de frecarea oaselor sau a altor țesuturi și care irită nervul. Deformații ale structurii osoase sau presiunea exercitată de pantofi incomozi pot conduce de asemenea la această afecțiune, care se manifestă prin durere, arsuri, furnicături și senzație de amorțeală a zonei dintre degete precum și în interiorul antepiciorului. Tratamentele conservatoare includ căptușirea, aplicarea unor bandaje compresive, utilizarea unor orteze și injecții cu cortizon; câteodată însă, este necesară îndepărtarea chirurgicală a excrescenței.

Negii sunt cauzați de un virus, care pătrunde în piele prin tăieturi mici și infectează pielea. Copiii, în special adolescenții, sunt mult mai expuși apariției negilor decât adulții. Cei mai mulți negi sunt inofensivi și benigni, deși sunt dureroși și inestetici. Negii apar adesea ca urmare a mersului desculț pe suprafețe murdare. Aceștia pot fi îndepărtați de către specialistul podiatru prin câteva proceduri simple.

ÎNCĂLȚĂMINTEA ADECVATĂ:

Încălțămintea adecvată poate reduce problemele picioarelor.

Din vremea Egiptului antic, de-a lungul istoriei, încălțămintea a urmărit să îndeplinească nevoile reale și conștientizate ale oamenilor – protecție, susținere, confort, robustețe, eleganță.

Picioarele suportă zilnic o presiune imensă. O zi de mers pe jos exercită pe picioare o presiune egală cu cea pe care ar exercita-o câteva sute de tone. Picioarele sunt expuse leziunilor mai mult decât oricare altă parte a corpului, subliniind necesitatea de a le proteja cu încălțăminte adecvată.

Medicii și specialiștii podiatri sunt profesioniști din domeniul medical, specializați în tratamentul paleativ și chirurgical al piciorului și gleznei. De asemenea sunt persoanele cele mai calificate să vă recomande încălțămintea potrivită sau cărora să vă adresați pentru alte aspecte ale sănătății piciorului, atât pentru dumneavoastră cât și pentru toți membri familiei.

Încălțămintea pentru copii

Atunci când copiii încep să meargă, încălțămintea nu este absolut necesară. A-i permite unui copilas să meargă desculț sau purtând doar o pereche de șosete, ajută la creșterea normală a piciorului, la dezvoltarea musculaturii și forței, precum și la dezvoltarea abilității degetelor de la picioare de a prinde.

Pe măsură ce devin mai activi, picioarele copiilor se dezvoltă și apare necesitatea purtării de încălțăminte. De asemenea schimbarea numărului pantofilor este necesară pentru a permite dezvoltarea naturală a piciorului, însă modificarea apare într-un ritm care de cele mai multe ori îi surprinde sau chiar îi dezamăgește pe părinți. Atunci când cumpărați încălțăminte pentru copii, țineți cont de următoarele sfaturi:

  • Examinați pantoful. Acesta trebuie să aibă un ștaif rigid (să aibă material întărit pe ambele părți ale călcâiului), amortizare adecvată pe branțuri și susținătoare plantare. Pantoful trebuie să fie suficient de flexibil pentru a se îndoi în zona în care piciorul se îndoaie în mod natural – la perinița piciorului și nu la mijlocul pantofului.
  • Piciorul copilului trebuie măsurat în poziție verticală (în picioare), atunci cand piciorul suportă întreaga greutate a corpului.
  • Distanța dintre vârful piciorului și vârful pantofului trebuie sa fie de aprox 1,30 cm (sau echivalentă lățimii degetului mare). Copilul trebuie să poată mișca usor degetele picioarelor în pantofi.
  • Lăsați copilul să circule prin magazin câteva minute cu încălțămintea nouă, purtând o șosetă normală. Întrebați copilul dacă pantoful exercită presiune într-un loc anume. Pipăiți interiorul pantofului pentru a identifica eventuale capse sau neregularități ale adezivului, care ar putea cauza iritații. Examinați de asemenea zonele în care cusăturile interioare ating piciorul. Examinați piciorul pentru a identifica zone iritate în urma purtării pantofului.
  • Pantofii nu trebuie să alunece de pe călcâi. Copiii care au tendința de a-și luxa glezna, ar trebui să poarte pantofi înalți sau cizmulițe.
  • Se vor măsura ambele picioare, iar în cazul în care există două măsuri diferite, se va alege acea măsură care este potrivită piciorului mai mare.

Încălțămintea pentru femei

Femeile își supun picioarele la mai multă suferință, din cauza purtării de încălțăminte inadecvată, care poate genera probleme inutile ale picioarelor. O parte a acestor probleme rezultă din purtarea pantofilor cu toc (definiți în general ca pantofi cu un toc mai înalt de 5 cm). Medicii si specialiștii podiatri consideră tocurile ca fiind nesănătoase și atribuie purtării tocurilor, probleme posturale și chiar de siguranță. Pentru a minimiza efectele abuzive ale tocurilor înalte, femeile ar trebui să limiteze durata purtării lor, alternând pe parcursul zilei purtarea lor cu purtarea unor pantofi sport de bună calitate sau a unor pantofi cu talpă joasă. Doamnele pot de asemenea alterna înalțimea tocului. Există pantofi ”pentru mers”, comfortabili și atractivi (conțin atribute precum „confort” sau „performance” în denumire), care sunt potriviți pentru mersul la serviciu sau pentru activități sociale, care împletesc tendințele din modă și confortul, și care sunt fabricați pe un calapod derivat din cel al pantofilor sport, având călcâie întărite și mai mult spațiu pentru degetele de la picioare.

Activitatea desfășurată influențează considerentele care stau la baza alegerii încălțămintei; purtarea încălțămintei adecvate pentru un anume tip de activitate este cel mai probabil un factor important în alegerea pantofilor.

Pantofii cei mai adecvați pentru femei sunt pantofii de mers pe jos cu șireturi, cu talpă din material polimerizat și un toc mai lat, cu ștaif rigid și căptușit și cu o înălțime maximă de 2 cm.

Încălțămintea pentru bărbați

Cei mai buni pantofi pentru bărbați sunt pantofii stil Oxford de calitate, pantofi asociați în mod uzual bombeului în forma literei W, inchipuind doua aripi sau cusăturii care delimitează botul de restul pantofului. De asemenea sunt indicați pantofii fără șireturi, mocasinii eleganți și ghetele.

Bărbaților, la fel ca și femeilor, le este indicat să cumpere pantofi potriviți pentru serviciu, pentru timpul liber sau pentru alte activități care necesită încălțăminte specială.

Bărbații (și femeile) care lucrează la birou ar trebui să dețină 3-5 perechi de pantofi pentru orele de muncă – în principal pantofi stil Oxford sau mocasini pentru bărbați, pantofi cu toc jos sau în stil Oxford pentru femei. Persoanelor care își desfășoară activitatea în mare parte în picioare, le sunt recomandați pantofii cu talpă antișoc care oferă o susținere bună.

Persoanele care lucrează în industria grea necesită, fără îndoială, încălțăminte de protecție. Pantofii și cizmele de protecție – rezistenți la apă sau impermeabili, cu bombeuri izolate și tălpi din materiale non-conductoare – ajută la prevenirea vătămării picioarelor și reduc severitatea leziunilor care pot apărea.

Pantofii pentru atleți

Practicarea diverselor sporturi necesită încălțăminte adecvată care să ofere protecție picioarelor și gleznelor. Pantofii de sport pentru atletism reprezintă o investiție înțeleaptă pentru persoanele care practică atletismul în mod curent și sunt probabil mai puțin necesari persoanelor care practică atletismul în week-end sau ocazional; cu toate acestea, utilizarea încălțămintei adecvate fiecărui sport, este o idee salutabilă. Probabil un aspect mai important îl reprezintă starea pantofului – nu purtați pantofii – sport sau de alt tip – peste durata lor normală de viață. Încălțămintea pentru atletism trebuie să fie astfel aleasă, încât să mențină piciorul în poziția cea mai naturală pentru mișcarea pe care o implică. De exemplu, un pantof pentru alergare este astfel construit, încât să se adapteze la impact, în timp ce pantoful pentru tenis este construit să ofere mai multă susținere și să permită opriri și schimbări bruște de directie. Pantofii tip ”cross trainers” sunt potriviți pentru o mișcare generală, cum ar fi orele de educație fizică. Dacă, însă, un copil este implicat mai mult într-un anumit sport, acesta ar trebui să utilizeze un pantof care este anume construit pentru acel sport.

Recomandări pentru cumpărare

  • Luați-vă măsura picioarelor în timp ce stați în poziție verticală
  • Probați întotdeauna ambii pantofi și umblați prin magazin în timp ce sunteți încălțați cu aceștia.
  • Alegeți întotdeauna perechea care se potrivește mai bine piciorului mai mare; picioarele au rareori aceași măsură.
  • Nu cumpărați pantofi care necesită o ”perioadă de acomodare”. Pantofii trebuie să fie comozi din primul moment.
  • Nu vă bazați pe măsura ultimilor pantofi cumpărați. Picioarele se măresc iar calapoadele producătorilor pot fi diferite.
  • Cumpărați pantofi în a doua parte a zilei; picioarele tind să se umfle pe parcursul zilei și este de preferat să probați pantofii atunci când picioarele se află în această stare.
  • Asigurați-vă că pantoful vi se potrivește – în vârf, la călcâi și pe laterale – astfel încât greutatea să fie distribuită în mod egal. Asigurați-vă că partea cea mai lată a piciorului dumneavoastră corespunde părții celei mai late a pantofului.
  • Alegeți un pantof cu partea superioară din piele, cu ștaif rigid, cu talpă antișoc adecvată și flexibilitate în zona periniței piciorului.
  • Cumpărați pantofi care să nu vă ciupească degetele picioarelor nici în varf si nici in spațiile dintre degete.
  • Încercați pantoful cu același tip de șosetă sau ciorap cu care intenționați să purtați pantoful și ulterior.
  • În cazul în care purtați talonete – o inserție biomecanică prescrisă de către specialistul podiatru – este indicat să le luați cu dumneavoastră atunci când cumpărați pantofii.

Îngrijirea pantofilor

Pentru o utilizare mai îndelungată a pantofilor, vă recomandăm să-i păstrați în stare bună și curați. Evitați uzarea excesivă a pantofilor în zona tocului și a tălpii. Lăsați pantofii să respire – nu purtați aceeași pereche de pantofi timp de două zile la rând (prin alternarea pantofilor, le veți prelungi viața). Nu purtați niciodată pantofi la mâna a doua (acest aspect este important mai ales pentru copii)

UNGHIILE PICIOARELOR:

Reguli generale:

  • Unghiile picioarelor trebuie tăiate drept, astfel încât unghia să nu depășească vârful degetului.
  • Purtați pantofi care vi se potrivesc și care sunt realizați din materiale care respiră.
  • Evitați purtarea ciorapilor foarte strânși, care păstrează umiditatea.
  • Șosetele realizate din fibre sintetice tind să ”elimine” umiditatea mai repede decât șosetele din bumbac sau lână.
  • Dezinfectați instrumentele cu care vă tăiați unghiile.
  • Dezinfectați instrumentele de pedichiură pe care le utilizați acasă.
  • Nu aplicați lac de unghii pe unghiile care prezintă semne ale unei infecții – de exemplu sunt galbene, roșii, decolorate sau umflate.

Afecțiuni ale unghiei

1. Unghii încarnate

Unghiile încarnate, cele mai frecvente afecțiuni ale unghiilor, sunt acele unghii ale căror colțuri sau margini sapă în mod dureros în țesutul moale sau în repliul unghial, ducând la iritații, roșeață și inflamare. De obicei unghiile picioarelor cresc drept. Câteodată însă, unul sau ambele colțuri ale unghiei se curbează crescând în carne. Cel mai ades cade victimă a acestei afecțiuni unghia degetului mare, însă și alte degete pot fi afectate.

Unghiile încarnate pot fi cauzate de:

  • Tăierea necorespunzătoare (unghia se va tăia drept, fără a depăși vârful degetului. Colțurile unghiilor nu se vor rotunji. Utilizați unghiera).
  • Ereditate.
  • Presiunea pantofilor; înghesuirea degetelor picioarelor.
  • Traumatizara repetată a picioarelor în urma activităților normale.

În cazul în care suspectați o infecție cauzată de o unghie încarnată, scufundați piciorul in apă caldă cu sare sau într-un bazin cu apă cu săpun, apoi aplicați un antiseptic și bandajați zona. Persoanele care suferă de diabet, de boli arteriale periferice sau de alte tulburări circulatorii, trebuie să evite orice formă de auto-medicație și să apeleze la podiatru în cel mai scurt timp posibil. Trebuie evitate orice fel de tratamente autoaplicate, inclusiv orice încercare de eliminare a unei părți a unghiei infectate sau utilizarea medicamentelor fără prescripție medicală. Problemele unghiilor ar trebui să fie evaluate și tratate de către podiatrul dumneavoastră, care poate diagnostica afecțiunea și poate prescrie medicația sau încarnată a unghiei și poate prescrie o medicație orală sau cu acțiune topică pentru tratarea infecției. În cazul unghiilor încarnate cronic, podiatrul dumneavoastră poate efectua o procedură pentru evitarea permanentă a încarnării unghiei. Colțul unghiei încarnate, împreună cu patul sau rădăcina acelei bucăți de unghie, este eliminat cu ajutorul unei substanțe chimice, a unui laser sau prin alte metode.

2. Unghii cu infecții fungice

Infecția fungică a unghiei, sau onicomicoza, este adesea ignorată, deoarece boala poate fi prezentă ani de zile, fără a cauza durere. Boala este caracterizată prin degradarea progresivă a calității unghiei și modificarea culorii, care este de multe ori urâtă și stânjenitoare. În realitate, această condiție este creată de o infecție sub suprafața unghiei cauzată de fungi. Atunci când microorganismele se înmulțesc, unghia capătă o culoare închisă și un miros fetid. Sub patul unghial se adună reziduuri, iar pe patul unghial apar dungi albe. Infecția se poate răspândi și la unghiile celorlate degete, poate afecta pielea sau chiar unghiile de la mâini. În cazul în care este ignorată, infecția se poate răspândi și poate afecta capacitatea unei persoane de a lucra sau de a umbla. Acest lucru se întâmplă deoarece unghiile îngroșate sunt mai dificil de tăiat și fac mersul mai dureros atunci când purtați pantofi.

Onicomicoza poate fi de asemenea însoțită de o infecție bacteriană secundară sau de o infecție cu ciupercă pe sau în interiorul patului unghial.

Deoarece este dificil să se evite contactul cu organisme microscopice, cum ar fi ciupercile, unghiile picioarelor sunt deosebit de vulnerabile în medii umede, în locuri în care oamenii umblă desculți, cum ar fi piscinele, vestiarele, sau dușurile. Leziunile patului unghial pot face unghia mult mai vulnerabilă la infecții, inclusiv la infecțiile fungice. Persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi diabetul, problemele circulatorii, sau imunodeficiență, sunt predispuse în mod special infecțiilor fungice. Alți factori care contribuie la această condiție, este un istoric de picior al atletului sau transpirație excesivă.

Prevenție:

  • Igiena corespunzătoare și examinarea regulată a picioarelor și unghiilor sunt primele linii de apărare împotriva micozelor unghiei.
  • Picioarele curate și uscate sunt mult mai rezistente în fața bolilor.
  • Spălarea picioarelor cu apă și săpun și uscarea temeinică, sunt cele mai bune modalități de a preveni o infecție.
  • În zonele publice se recomandă purtarea șlapilor de baie.
  • Se recomandă schimbarea pantofilor, a ciorapilor și a șosetelor de mai multe ori pe zi.