Anunț

Având în vedere situația pandemică actuală și deciziile autorităților române, Clinica de Podiatrie București anunță că toate programările pentru boli cronice sunt anulate începând cu data de 24 martie 2020. Specialiștii clinicii vor asigura urgențele chirurgicale. Pentru mai multe informații, vă rugăm sunați la numerele de telefon 0770337793 și 0770338551.

Vă mulțumim pentru înțelegere și vă dorim multă sănătate!

Echipa medicală a Clinicii de Podiatrie București

Mă calci pe bătături!

Sau ma calci pe nervi! Sunt doua expresii binecunoscute care sugereaza o stare de iritare sau de nervozitate pe care ne-o produce altcineva. Si de ce ar fi ‘bataturile’ si ‘nervii’ zone atat de sensibile incat sa fie asociate cu starea de iritare, disconfort sau chiar durere pe care o resimtim cateodata? Bataturile sau hipercheratozele (extinse sau cricumscrise) reprezinta in principal o reactie prin ingrosare a pielii ca raspuns la presiunea si fortele de frecare ce se manifesta la suprafata de contact a piciorului cu suprafata de sprijin, cu incaltamintea sau intre degetele picioarelor.

Literatura medicala identifica doua categorii principale de factori care favorizeaza aparitia si evolutia bataturilor:

-factori intrinseci cum ar fi deformatii ale picioarelor si degetelor (picior plat-Pes Planus sau picior cu bolta inalta- Pes Cavus, degete ciocan, monturi – Hallux Abducto-Valgus), lipsa de mobilitate din articulatii (Hallux Limitus, Hallux Rigidus), mobilitatea excesiva a unor articulatii, proeminente osoase, atrofia tesuturilor care protejeaza capetele articulatiilor metatarso-falangiene, etc.

-factori extrinseci cum ar fi cei determinati de cat de bine vi se potriveste incaltamintea din punct de vedere al corespondentei cu dimensiunile si forma piciorului, de timpul petrecut in picioare in timpul zilei sau de nivelul de intensitate al activitatii pe care o desfasurati, in special in cazul persoanelor care practica frecvent diferite sporturi, etc.

Antepiciorul reprezinta principala zona in care apar bataturile / calozitatile, dar nu este singura. Bataturile pot aparea si in zona calcaielor in special datorita presiunii mari generate de un staif rigid sau a fortelor de frecare dintre incaltaminte si picior in situatia in care piciorul aluneca spre varf iar talpa nu este suficient de flexibila permitand calcaiului sa se miste in raport cu staiful (practic, atunci cand calcaiul iese din incaltaminte).

Distributia bataturilor [leziuni hepercheratorice plantare]

Distributia bataturilor [leziuni hepercheratorice plantare]

Polizarea, debridarea sau folosirea diferitelor creme reprezinta prima optiune, cu efecte rapide pe termen scurt si avand ca rezultat scaderea presiunii exercitate de catre batatura si in consecinta a durerii provocate de aceasta. Nu de putine ori bataturile reapar si atunci problemele reapar! Ceea ce duce la concluzia ca doar prin polizare sau aplicarea diferitelor creme nu a fost indepartata cauza principala care determina aparitia lor. Acesta este motivul pentru care incercam sa detaliem cauzele de natura mecanica implicate in aparitia si dezvoltarea bataturilor.

Vom intelege astfel necesitatea efectuarii unui examen biomecanic al mersului sau, mai complicat si greu de pus in practica, necesitatea schimbarii stilului de incaltaminte atat de drag noua. Si asta in ciuda unui studiu efectuat in anul 2016 in Australia pe un esantion format dintr-un numar de 2627 de doamne cu varsta cuprinsa intre 50-89 de ani care a demonstrat faptul ca purtarea in jurul varstei de 20-29 de ani a incaltamintei cu varf ascutit si toc inalt poate fi critica pentru dezvoltarea monturilor mai tarziu. Cu toate consecintele care decurg din acest fapt si pe care incercam sa le trecem in revista in acest articol.

Astfel,

-presiunea: atat presiunea ridicata aplicata un scurt timp (spre exemplu in activitatile sportive) cat si presiunea scazuta aplicata mult timp pe suprafata picioarelor (spre exemplu statul in picioare un timp indelungat) pot determina aparitia bataturilor. Limitarea miscarii degetului mare (halucele) la o valoare mai mica decat cea necesara pentru un mers eficient determina cresterea presiunii pe haluce si aparitia bataturilor pe falanga proximala sau pe cea distala. Exista situatii precum in cazul afectiunii denumite Hallus Limitus in care datorita acestei limitari a mobilitatii articulatiei apar miscarile de compensare, fapt care poate determina apartia bataturilor pe partea laterala a antepiciorului. O orteza functionala de picior care sa faciliteze miscarea in articulatia degetului mare (articulatia metatarso-falangiana I) va creste domeniul de miscare al acesteia eliminand in timp nevoia de compensare si de transfer a presiunilor catre partea laterala. Atunci cand halucele este rigid semnificand absenta mobilitatii in articulatia metatarso-falangiana I, afectiune care poarta numele de Hallux Rigidus, o orteza de picior nu va mai fi suficienta fiind necesara utilizarea incaltamintei cu talpa balansoar semirigida sau rigida. Aceasta este o incaltaminte cu varful ridicat care va determina o facilitare a mersului pe directia inainte in conditiile lipsei de mobilitate, reducand astfel nevoia de transfer a greutatii pe partea laterala a piciorului.

Aveti o incaltaminte deschisa (tip sanda cu barete) cu toc inalt la care degetele depasesc conturul talpii aprope atingand suprafata de sprijin intr-o incercare disperata de a se stabiliza pe talpa? Incaltamintea cu toc inalt determina o distributie a greutatii preponderent pe antepicior. O lipsa a curburii calapodului si implicit a talpii incaltamintei in zona mediopiciorului determina o alunecare a piciorului catre varf. Varful ascutit al incaltamintei determina o pozitie vicioasa a degetelor impreuna cu o presiune ridicata atat la suprafata de contact cu bombeul dur al incaltamintei cat si intre degete. Deformatia degetelor prin curbarea lor accentuata (degete in ciocan) datorata incercarii de a stabiliza piciorul, determina aparitia presiunilor ridicate si a bataturilor pe fata dorsala a degetelor la nivelul articulatiilor interfalangiene. De cate ori ati verificat interiorul incaltamintei? Pentru ca o imbinare a pieselor fetelor sau a captuselilor exact pe zona articulatiilor metatarso-falangiene I si V nu face altceva decat sa creasca presiunea pe acele articulatii. Cu atat mai mult in situatia in care sunt prezente si monturile, afectiune cunoscuta sub numele de Hallux-Abducto-Valgus. Nu este greu sa ne imaginam ce se intampla atunci cand degetul al doilea incepe sa treaca deasupra halucelui si asta chiar si in pantofii cei noi din piele lacuita!

-frecarea: un picior hipermobil, cum este piciorul plat, determina o mai mare mobilitate a antepiciorului in planul orizontal in faza de propulsie cand calcaiul s-a ridicat de pe suprafata de sprijin, fortele exercitate fiind mai mari decat greutatea corpului. Aceasta mobilitate ridicata intr-un moment in care piciorul trebuie sa fie stabil astfel incat sa transfere in mod eficient greutatea de pe un picior pe celalalt determina o crestere a fortelor de frecare atat pe fata plantara cat si pe cea dorsala a piciorului favorizand aparitia bataturilor. Atunci cand degetele prezinta deformatia numita degete in ciocan, tesutul moale care protezeaza articulatiile pe suprafata plantara se deplaseaza inainte lasand articulatiile neprotejate de presiunea plantara ridicata in timp ce tesutul subtire ramas trebuie sa faca fata fortelor mari de frecare ce apar. Si cum va face fata? Reactionand si formand bataturi sub capetele articulatiilor matatarso-falangiene. O orteza de picior care sa stabilizeze retropiciorul poate avea ca efect o diminuare a miscarii antepiciorului, a fortelor de frecare si implicit a aparitiei si evolutiei bataturilor. Opusa situatiei in care articulatia metatarso-falangiana I [adica cea corespunzatoare degetului mare / halucelui] are un domeniu de miscare limitat este situatia in care aceasta este hipermobila. Cum aceasta articulatie impreuna cu degetul mare sunt ultimele care ar trebui sa se ridice de pe sol in timpul ciclului de mers, presiunea exercitata de suprafata de sprijin nu mai are oponent transferandu-se pe zonele adiacente respectiv pe articulatiile metatarso-falangiene 2 si 3 si favorizand aparitia bataturilor in zonele respective.

Sunt argumente care sustin necesitatea efectuarii unui examen biomecanic al mersului atunci cand observam ca s-au format bataturi care pe langa aspectul inestetic devin in timp si sursa de durere. Exista totusi un aspect pozitiv in faptul ca ‘bataturile’ si ‘nervii’ ne fac sa le simtim intens prezenta! Putem constientiza cel mai bine acest lucru atunci cand ne gandim la persoanele cu neuropatie diabetica. Pentru ca in neuropatia diabetica nu mai este simtita durerea produsa de bataturi ceea ce creste riscul de aparitie al ulceratiilor sau al altor complicatii care pun o mare presiune atat financiara cat si emotionala pe persoana implicata si pe cei apropiati ei.

In concluzie, atentie la bataturi! La figurat, dar mai ales la propriu!

Dr.Ing. Petcu Daniel
Pedorthic Art
Clinica de Podiatrie, 104-122, Calea Dudești, București

Bibliografie
-Martin J Spink, Hylton B Menz and Stephen R Lord, Distribution and correlates of plantar hyperkeratotic lesions in older people, Journal of Foot and Ankle Research 2009, 2:8 doi:10.1186/1757-1146-2-8, Open Access
-Dishan Singh, George Bentley, Saul G Trevino, Callosities, corns, and calluses, BMJ 1996;312:1403-6
-Hylton B. Menz et al., Epidemiology of Shoe Wearing Patterns Over Time in Older Women: Associations With Foot Pain and Hallux Valgus, J Gerontol A Biol Sci Med Sci, 2016, Vol. 00, No. 00, 1–7,


×